Radiația în natură: influența cosmosului și a Pământului asupra vieții biologice
Toată supraviețuirea de pe planetă este indisolubil legată de o rețea complexă de forțe naturale. Încă din cele mai vechi timpuri, ființele vii au simțit și au reacționat instinctiv la lumina, căldura și radiațiile electromagnetice venite din spațiu, din interiorul solului, precum și din mediul imediat.
Instinctul, evoluția și forțele invizibile
Omul a fost profund conștient de influențele naturale puternice încă de la începuturile sale. Simțurile sale au înregistrat mai întâi lumina Soarelui și a Lunii, înțelegând rapid că ritmul zi-noapte afectează direct orientarea și supraviețuirea. Apoi a învățat să distingă căldura corpului ceresc în timpul zilei de lumina rece a lunii, simțind pe propria piele că supraexpunerea poate provoca și răni. Deși strămoșii noștri nu au înțeles fizica radiațiilor, au învățat cum să le facă față.
Pe lângă aceste fenomene evidente, primii hominide și multe animale au evitat instinctiv zonele cu radiații specifice, dăunătoare. Odată cu dezvoltarea civilizației, oamenii au pierdut treptat această putere primitivă, dar salvatoare, a percepției naturale. Lumea animală, totuși, continuă să demonstreze această legătură: păsările migratoare parcurg nespus de mii de kilometri în fiecare an, albinele își găsesc întotdeauna drumul către stup, iar anghilele fac migrații fascinante din apele dulci ale Europei până în oceanele îndepărtate vestice pentru a se reproduce. Comunitatea științifică presupune în mod justificat că aceste abilități incredibile de navigație se bazează tocmai pe percepția diferitelor forme de radiație electromagnetică.
Radiația cosmică și activitatea solară
Știința de astăzi a stabilit că fiecare radiație are o anumită lungime de undă, adică un anumit număr de oscilații pe secundă (Hz). Omul este expus constant acestor oscilații care dictează starea psihofizică generală. Pământul este bombardat în fiecare secundă de raze cosmice puternice din spațiul adânc. Dacă planeta nu ar avea o manta atmosferică – care, din punct de vedere al protecției, se comportă echivalent cu un perete de plumb de 90 de centimetri grosime – viața ar fi absolut imposibilă. Radiația care trece prin această barieră ionizează ușor aerul, iar studiile astrofizicienilor confirmă că microunde puternice sunt emise nu numai de Soare, ci și de planetele îndepărtate și galaxiile îndepărtate.
Influența petelor solare asupra Pământului
Studiile pe termen lung ale copacilor vechi (cum ar fi sequoia gigant) au arătat că grosimea inelelor anuale coincide perfect cu perioadele celor mai intense erupții solare. Cercetările statistice ulterioare au confirmat că ciclul activității solare, care se reînnoiește aproximativ la fiecare unsprezece ani, se corelează în mod neobișnuit cu numeroase fenomene de pe Pământ:
- Odată cu izbucnirea unor mari epidemii și pandemii globale.
- Odată cu creșterea activității seismice, adică cutremurele mai frecvente.
- Tulburări tehnice în comunicațiile radio-televiziune și prin satelit.
- Turbulențe sociale și oscilații în psihologia maselor.
Radiația geopatologică și efectele asupra organismului
Pământul este, de asemenea, o sursă inepuizabilă de numeroase radiații. Radiația termică (infraroșie) a solului nu este doar rezultatul magmei fierbinți, ci un proces complex de descompunere radioactivă a moleculelor. Radiațiile din cosmos și Pământ fac ca fiecare materie organică și anorganică să vibreze în propriul său circuit oscilator. Frecvența mare a acestor vibrații acționează direct asupra structurii celulare, declanșând polarizarea și stimulând sistemul endocrin care, prin secreția de hormoni, încearcă să păstreze echilibrul în organism.
Practica medicală și studiile serioase au dovedit că expunerea pe termen lung la radiații nocive crescute perturbă activitatea glandelor și poate promova modificări patologice, inclusiv boli canceroase și reumatice. Aceste probleme sunt frecvente în special în locurile în care rețelele energetice globale (cunoscute sub denumirea de rețele Hartmann, Curry și Reinhard-Schneider) se intersectează sub clădiri sau unde există curgeri de apă subterană, falii geologice și cavități ascunse.
Câmpuri electromagnetice și ionizare atmosferică
Cercetările efectuate la Universitatea din Viena în cursul secolului trecut au confirmat că anumite unde electromagnetice de joasă frecvență (aproximativ 10 Hz) au un efect extrem de pozitiv asupra stării de spirit și a creativității umane. Această frecvență apare ca urmare a miilor de fulgere care lovesc planeta în fiecare secundă, transformând spațiul dintre Pământ și ionosferă într-o cameră de rezonanță. Cu toate acestea, în timpul schimbărilor bruște ale atmosferei și al scăderilor de presiune, această frecvență benefică scade, ceea ce îi face pe mulți să se simtă letargici.
Starea atmosferei determină ionizarea aerului. În timp ce prezența ionilor negativi are un efect de vindecare și revigorare (ceea ce explică efectul terapeutic al spa-urilor cu aer la altitudini mai mari), un exces de ioni pozitivi creează nervozitate și afectează starea de sănătate.
Influența surselor artificiale de radiații (tehnopatie)
Modul modern de viață aduce și expunerea la câmpurile electromagnetice alternative generate de liniile electrice de înaltă tensiune și rețelele de joasă tensiune din gospodării. Dispozitivele electrice din imediata vecinătate, în special în jurul zonei de dormit (cum ar fi ecranele sau dispozitivele care sunt chiar oprite, dar rămase în priza unde a fost înlocuită faza), pot interfera cronic cu polarizarea celulară naturală a unei persoane, provocând dureri de cap, oboseală cronică și scăderea imunității.
Pe baza tuturor acestor cunoștințe, se poate trage cu ușurință o concluzie: întreaga biologie a planetei este modelată și depinde de frecvențele subtile care ne înconjoară din toate părțile — de la adâncurile cosmosului, prin mișcările atmosferice, până la straturile tectonice de sub picioarele noastre.
