A) Glanda pituitară (Hypophysis, Glandula pituitaria)

Glanda pituitară este glanda endocrină centrală care controlează activitatea majorității celorlalte glande din organism. Este situat pe șaua turcească a osului sfenoid și cântărește doar 0,5 până la 1 gram și este conectat la hipotalamusul din mijlocul creierului printr-o pâlnie (infundibul). Este format din doi lobi funcționali:

• Lobul frontal (adenohipofiză): Produce hormon de creștere (STH), tirotropină (stimulează glanda tiroidă), gonadotropină (stimulează gonadele), hormon melanotrop (pigmentarea pielii) și ACTH (care stimulează glandele suprarenale).
• Lobul posterior (neurohipofiză): Produce vasopresină (afectează tensiunea arterială) și oxitocină (reglează travaliul în uter).

Datorită dimensiunilor sale miniaturale, examenul se efectuează exclusiv cu concentrare mentală, separat pe lobii frontal și posterior, pentru a depista eventualele blocaje funcționale.

B) Glanda pineală, glanda tiroidă și glandele paratiroide

Glanda pineală (Corpus pineale): Are aproximativ 1 cm lungime, este situat sub creier și se crede că participă la reglarea culorii și a ritmurilor pielii prin producerea de melanotoxine și melatonină. Bolile sunt relativ rare.

Tiroidă (Glandula thyroidea): Este situat lângă laringe și trahee și este format din lobii drept și stâng, istmul și lobul piramidal mai rar. Produce hormonul tiroxină (care conține iod și reglează metabolismul și creșterea). Hipertiroidismul înseamnă creșterea muncii și umflarea glandei (boala Bazedov), în timp ce hipotiroidismul duce la încetinirea creșterii și dezvoltării (piticism sau cretinism). Analiza se realizează prin verificarea fiecărui lob individual.

Glandele paratiroide (Glandule parathyroideae): Patru glande mici de mărimea unui bob de mazăre situate lângă glanda tiroidă, responsabile de metabolismul calciului și fosforului (secretă parathormon și calcitonină). Deficiența lor provoacă spasme musculare (tetanie).

C) Timusul, glandele suprarenale și organele sexuale

Timus: Situat în spatele sternului, este format din cortex (bogat în limfocite) și măduvă (cu corpusculii lui Hassall). Joacă un rol cheie în apărarea organismului împotriva infecțiilor, iar examenul verifică izolat lobul stâng sau drept.

Glandele suprarenale (Glandulae suprarenales): Situati pe polii superiori ai ambilor rinichi, ei constau din cortex si medulara. Sub influența hormonului ACTH, glandele pituitare secretă hormoni care inhibă procesele inflamatorii și reglează reacțiile de stres. Bolile cortexului (cum ar fi 90% din stază) duc la boala Addison și sunt adesea corelate cu tulburări reumatice ale coloanei vertebrale.

Gonade și sâni: Gonadele masculine (testiculele) produc testosteron și spermatozoizi, în timp ce gonadele feminine (ovare) produc estrogen, progesteron și relaxină. La femei, o atenție deosebită se acordă examinării sistematice a glandelor mamare din sâni (fiecare sân conține 15 până la 20 de lobi glandulari), unde orice suspiciune de modificare necesită precauție extremă și trimiterea pacientului către un examen clinic.

D) Pancreas și splina (Lien)

În timp ce pancreasul este procesat în detaliu în tractul digestiv, splina reprezintă cel mai mare rezervor de sânge de rezervă din organism. Este situat în partea stângă sus a cavității abdominale, este făcut din țesut spongios și este bogat conectat cu sistemul vaselor de sânge. Splina descompune celulele sanguine uzate și creează altele noi și se poate umfla din cauza infecțiilor sau bolilor ficatului și plămânilor. Examinarea se efectuează prin încrucișări orizontale pe suprafața sa.

Toate anomaliile observate ale sistemului endocrin trebuie înregistrate exclusiv ca date orientative, cu recomandarea obligatorie clientului de a consulta un medic pentru un diagnostic precis.