Radiația apelor subterane, influențele geologice și metoda picăturilor
Radiația apelor subterane este clasificată ca radiație cu microunde, despre care se spune că este cauzată de fluxul de neutroni excitați din diferite surse. Ele nu ajung la suprafață în formă pură, ci își schimbă potențialul energetic sub influența proceselor geologice din scoarța terestră.
Modificări geologice și modificarea radiațiilor
Structura Pământului și perturbațiile tectonice afectează în mod semnificativ caracteristicile radiațiilor subterane. Astfel de procese includ:
- Defectiuni tectonice: Fisurarea si deplasarea straturilor de roca datorita miscarilor tectonice vechi.
- Scobituri și riduri interne: Formarea de goluri sau pliuri în straturile de sol.
- Zăcăminte de minereu și bazine de petrol: Integrarea radiațiilor din materii prime minerale (fier, plumb, mangan) sau zăcăminte de petrol, care modifică frecvențele și potențialul energetic al radiațiilor apei care sunt tot circulare la dreapta sau la stânga.
Localizarea precisă a locului pentru săparea unei fântâni ar necesita cunoașterea tuturor acestor fenomene complexe pentru eventuale corectări în teren, lucru extrem de dificil de realizat în practică, putând astfel explica eventualele erori în localizarea radiestezică.
Impactul biologic și metoda imagistică cu picături
Când vine vorba de impactul radiațiilor electromagnetice de la cursurile de apă asupra oamenilor, distribuția este, din păcate, nefavorabilă: aproximativ 80% din apele subterane sunt negative (circulare stânga), în timp ce doar 20% sunt pozitive (circulare dreapta). Deși compoziția lor chimică este identică, efectul lor asupra lumii vii este drastic diferit, prin care apele pozitive sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri ca fiind sănătoase și benefice.
Metoda picăturilor (Die Tropfenbildmethode)
Metoda dezvoltată de Theodor Schwenk este folosită pentru a determina diferențele dintre apele pozitive și cele negative. Procedura constă în turnarea a 30 de picături de apă în pahar cu o picătură la fiecare cinci secunde, după care este fotografiată imaginea structurală de la suprafața apei. În acest fel, se văd clar diferențele dintre apa minerală și apa de la robinet, precum și între apa naturală de izvor și apa stagnantă.